În caz că nimeni n-a observat, de un an jumate n-am mai trecut pe aici. Dar acum am reușit să am un moment de luciditate și mi-am zis să mai dau un semn de viață.
Nu am făcut mare lucru în anul ăsta în care am lipsit. Chestii de-ale vieții de zi cu zi.
Iată, deci, retrospectiva anului trecut:
– Am trebăluit prin casă, am spălat paharele:
– Am petrecut mai mult timp acasă, cu nevasta: Continuă lectura
Am spus-o și o s-o mai spun: nu conducem când bem!!!
Repetiția este mama învățăturii, iar pentru ca o informație să fie asimilată de către creier trebuie repetată de 27 de ori. Deci să intre bine în capetele amețite de alcool: nu conducem când bem, nu bem când conducem și nici nu conducem dacă am băut.
S-a înțeles?
Am băut, deci ne ținem departe de orice volan și avem interzis chiar și la ghidon.
Dar dacă vrem neapărat să conducem ceva, o variantă ar fi bicicleta… desenată pe asfalt:
Orice bețiv cu alcool la cap știe că nu e prea ok să ai de-a face cu mașinile când sângele mustește în alcool. Dăunează grav sănătății sau libertății.
Dar am și eu o doleanță. Dacă pietonii au trotuare, iar bicicliștii au propriile lor piste, de ce nu s-ar face piste speciale, șerpuite, pentru bețivi. Așa am putea și noi să ajungem în siguranță acasă, fără să mai fim nevoiți să facem slalom, la propriu, printre pericole. Sau, doamne ferește, să adormim prin intersecții.
Polițaiul nervos: – Cum ai putut dom’le să te urci așa beat la volan?
Șoferul beat: – Păi n-am putut, da’ m-au ajutat niște prieteni.
O fi alcoolul dușmanul omului, dar Dumnezeu ne-a învățat să ne iubim dușmanul.
O fi alcoolul dușmanul omului, dar trebuie să ne ținem dușmanul aproape.
Dacă munca și băutura se intersectează, înseamnă că muncești prea mult.
Urăsc de moarte paharele. Le urăsc dacă sunt goale și trebuie să le umplu… dar le urăsc și dacă sunt pline, trebuie să le golesc.
Gura bețivanului, adevăr grăiește. În viața mea n-am spus o minciuna. Continuă lectura
